Îmbătrânire și sănătate: Descifrarea codului unei vieți vitale!

Durata de viață a oamenilor din întreaga lume este în creștere. În zilele noastre, majoritatea persoanelor pot trăi peste 60 de ani sau chiar mai mult. Mărimea și proporția populației în vârstă din fiecare țară din întreaga lume sunt în creștere.

Până în 2030, una din șase persoane din lume va avea vârsta de 60 de ani sau peste. La acea vreme, proporția populației în vârstă de 60 de ani sau peste va crește de la un miliard în 2020 la 1,4 miliarde. Până în 2050, numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani sau peste se va dubla, ajungând la 2,1 miliarde. Se preconizează că populația persoanelor în vârstă de 80 de ani sau peste se va dubla între 2020 și 2050, ajungând la 426 de milioane.

Deși îmbătrânirea populației, cunoscută sub numele de îmbătrânire demografică, a început în țările cu venituri mari (cum ar fi Japonia, unde 30% din populație are deja peste 60 de ani), acum țările cu venituri mici și medii sunt cele care se confruntă cu cele mai mari schimbări. Până în 2050, două treimi din populația lumii în vârstă de 60 de ani sau peste va locui în țări cu venituri mici și medii.

 Îmbătrânirea și sănătatea

Explicația îmbătrânirii

La nivel biologic, îmbătrânirea este rezultatul acumulării diverselor daune moleculare și celulare în timp. Aceasta duce la un declin treptat al abilităților fizice și mentale, la o creștere a riscului de boli și, în cele din urmă, la deces. Aceste schimbări nu sunt nici liniare, nici consecvente și sunt doar vag asociate cu vârsta unei persoane. Diversitatea observată în rândul persoanelor în vârstă nu este întâmplătoare. Pe lângă schimbările fiziologice, îmbătrânirea este de obicei asociată cu alte tranziții de viață, cum ar fi pensionarea, mutarea într-o locuință mai potrivită și moartea prietenilor și partenerilor.

 

Afecțiuni comune de sănătate legate de îmbătrânire

Printre afecțiunile frecvente în rândul persoanelor în vârstă se numără pierderea auzului, cataracta și erorile de refracție, durerile de spate și de gât, osteoartrita, boala pulmonară obstructivă cronică, diabetul, depresia și demența. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sunt mai predispuși să sufere simultan de mai multe afecțiuni.

O altă caracteristică a vârstei înaintate este apariția mai multor afecțiuni complexe, adesea denumite sindroame geriatrice. Acestea sunt de obicei rezultatul mai multor factori subiacenți, inclusiv fragilitatea, incontinența urinară, căderile, delirul și ulcerele de presiune.

 

Factorii care afectează îmbătrânirea sănătoasă

Durata de viață mai lungă oferă oportunități nu doar pentru persoanele în vârstă și familiile lor, ci și pentru întreaga societate. Anii suplimentari oferă oportunități de a urma noi activități, cum ar fi educația continuă, noi cariere sau pasiuni neglijate de mult timp. Persoanele în vârstă contribuie, de asemenea, la familii și comunități în multiple moduri. Cu toate acestea, măsura în care aceste oportunități și contribuții sunt realizate depinde în mare măsură de un singur factor: sănătatea.

Dovezile sugerează că proporția de indivizi sănătoși din punct de vedere fizic rămâne aproximativ constantă, ceea ce înseamnă că numărul de ani trăiți cu o sănătate precară este în creștere. Dacă oamenii ar putea trăi acești ani suplimentari cu o sănătate fizică bună și dacă ar trăi într-un mediu favorabil, capacitatea lor de a face lucruri pe care le prețuiesc ar fi similară cu cea a tinerilor. Dacă acești ani suplimentari sunt caracterizați în principal de declinul abilităților fizice și mentale, atunci impactul asupra persoanelor în vârstă și a societății va fi mai negativ.

Deși unele dintre schimbările de sănătate care apar la bătrânețe sunt genetice, majoritatea se datorează mediului fizic și social al indivizilor - inclusiv familiilor, cartierelor și comunităților lor, precum și caracteristicilor lor personale.

Deși unele schimbări în starea de sănătate a persoanelor în vârstă sunt genetice, majoritatea se datorează mediilor fizice și sociale, inclusiv familiei, cartierului, comunității și caracteristicilor personale, cum ar fi sexul, rasa sau statutul socio-economic. Mediul în care oamenii cresc, chiar și în stadiul fetal, combinat cu caracteristicile lor personale, are un impact pe termen lung asupra îmbătrânirii lor.

Mediile fizice și sociale pot afecta direct sau indirect sănătatea prin influențarea barierelor sau stimulentelor în calea oportunităților, deciziilor și comportamentelor sănătoase. Menținerea unor comportamente sănătoase pe tot parcursul vieții, în special a unei diete echilibrate, a exercițiilor fizice regulate și a renunțării la fumat, contribuie la reducerea riscului de boli netransmisibile, la îmbunătățirea abilităților fizice și mentale și la întârzierea dependenței de îngrijire.

Mediile fizice și sociale suportive permit, de asemenea, oamenilor să facă lucruri importante care pot fi dificile din cauza declinului abilităților. Exemple de medii suportive includ disponibilitatea unor clădiri publice și a unor mijloace de transport sigure și accesibile, precum și a unor zone pietonale. În dezvoltarea strategiilor de sănătate publică pentru îmbătrânire, este important să se ia în considerare nu numai abordările individuale și de mediu care reduc pierderile asociate cu îmbătrânirea, ci și pe cele care pot îmbunătăți recuperarea, adaptarea și creșterea socio-psihologică.

 

Provocări în abordarea populațiilor îmbătrânite

Nu există o persoană în vârstă tipică. Unele persoane de 80 de ani au abilități fizice și mentale similare cu multe persoane de 30 de ani, în timp ce altele prezintă un declin semnificativ la o vârstă mai fragedă. Intervențiile cuprinzătoare de sănătate publică trebuie să abordeze gama largă de experiențe și nevoi ale persoanelor în vârstă.

Pentru a aborda provocările reprezentate de îmbătrânirea populației, profesioniștii din domeniul sănătății publice și societatea trebuie să recunoască și să conteste atitudinile legate de vârstă, să dezvolte politici care să abordeze tendințele actuale și cele preconizate și să creeze medii fizice și sociale de sprijin care să permită persoanelor în vârstă să facă lucruri importante care pot fi dificile din cauza declinului abilităților.

Un astfel de exempluechipamentul fizic de susținere este liftul pentru toaletăPoate ajuta persoanele în vârstă sau cu mobilitate redusă să întâmpine probleme jenante atunci când merg la toaletă. În dezvoltarea strategiilor de sănătate publică pentru îmbătrânire, este important să se ia în considerare nu doar abordările individuale și de mediu care reduc pierderile asociate cu îmbătrânirea, ci și pe cele care pot îmbunătăți recuperarea, adaptarea și creșterea socio-psihologică.

 

Răspunsul OMS

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat perioada 2021-2030 drept Deceniul ONU pentru Îmbătrânire Sănătoasă și a solicitat Organizației Mondiale a Sănătății să conducă implementarea acestui deceniu. Deceniul ONU pentru Îmbătrânire Sănătoasă este o colaborare globală care reunește guverne, societatea civilă, organizații internaționale, profesioniști, mediul academic, mass-media și sectorul privat pentru a întreprinde 10 ani de acțiuni coordonate, catalitice și colaborative pentru a promova o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Deceniul se bazează pe Strategia globală și Planul de acțiune al OMS privind îmbătrânirea și sănătatea și pe Planul internațional de acțiune al Organizației Națiunilor Unite privind îmbătrânirea, de la Madrid, sprijinind realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Deceniul ONU pentru îmbătrânire sănătoasă (2021-2030) își propune să atingă patru obiective:

Pentru a schimba narațiunea și stereotipurile legate de îmbătrânire;
Pentru a crea medii care să susțină îmbătrânirea;
Pentru a oferi îngrijire integrată și servicii medicale primare pentru persoanele în vârstă;
Pentru a îmbunătăți măsurarea, monitorizarea și cercetarea privind îmbătrânirea sănătoasă.


Data publicării: 13 martie 2023